Nov. 2011 - o lucrare mai puțin la ppg |
Aceeași solă, o lucrare în plus |
În concurență directă pentru
hectarele fermierilor români, multinaționalele fac tot ce este tehnologic posibil să le
câștige încrederea și bunăvoința cultivatorilor de rapiţă, clienți sau viitori
clienți.
Și cu cât companiile vor fi mai implicate
în această competiție, cu atât fermierii vor avea mai mult de câștigat.
Pentru al doilea an consecutiv,
Monsanto, propune clienților săi recuperarea prețului seminţelor de rapiţă
Dekalb din solele unde nu au răsărit
plantele din cauza secetei.
O variantă asemănătoare o are din
acest an și Pioneer.
Prima întrebare care mi-a trecut
prin minte a fost aceasta: Cum e posibil ca două din firmele care dau în judecată fermierii
americani care utilizează „sămânţa fermierului” (produsă la ei în fermă) la seminţele apărate de un patent https://monsanto.com/company/media/statements/saving-seeds/,
să despăgubească în totalitate fermierii români cu valoarea seminţelor care nu
au germinat din cauza secetei?
Când este vorba de plata seminţelor
pentru care există patente (la plantele modificate genetic), produse de mai marii biotehnologiei agricole (Monsanto,
Pioneer etc.), în nici un caz nu se
poate spune că aceste companii au activități filantropice. Dacă doresc seminţe cu calități
deosebite, cei care le utilizează sunt obligați să le plătească.
Acum îmi dau seama că titlul
postării nu este bine ales. Monsanto (de departe pe locul întâi) și Pioneer „seamănă”
în jur de 60% din suprafața cultivată cu rapiţă din Romania. Dacă ar continua concurența
dintre ele în forma din acest an, rapiţa nu ar mai fi considerată o cultură
riscantă, pentru că, dacă nu răsare, locul ei poate fi foarte ușor luat de o plantă
de primăvară, cu cheltuieli suplimentare foarte mici, uneori putându-se semăna fără nici o altă
lucrare.
Mult mai
bine ar fi ca aceste două mari companii să colaboreze și să educe piața rapiței.
Ar fi o șansă pentru a testa limitele
tehnologiei la rapiţă.
Imaginați-vă următoarea situație.
Într-o zonă unde a plouat 20 litri în perioada semănatului, sunt 2 fermieri
care au folosit hibrizi Dekalb. Unul
a semănat direct în miriște și i-au răsărit plantele, iar altul a arat, a
pregătit patul germinativ și are 20 plante/mp la 14 octombrie. Cel cu 20
plante/mp va primi „asigurarea”? La prima vedere nu ar trebui. Din două motive.
Primul, de fapt singurul pe care o să-l menționez, este faptul că, în anumite
condiții (ierni blânde), cu 20 plante răsărite la 15 octombrie și o densitate
de 15 pl/mp la ieșirea din iarnă, hibrizii Dekalb pot realiza producţii de cel
puțin 2 t/ha. Dacă fermierul vrea profit mai mare, întoarce rapiţa pe banii
lui.
Ce se întâmplă dacă seamănă hibrizi Pioneer? Nimeni nu primește
despăgubirea, deoarece „fermierul Pioneer”
folosește o tehnologie cu mai puține lucrări. De ce? Presupunem că dacă
îndeplinește condiția de asigurare de a cumpăra cel puțin 20 de saci (cca. 80
ha), are o experiență suficient de mare pentru un cultivator de rapiţă ca să
pregătească solul cu lucrări minime. Fotografiile de mai sus au fost făcute de
Christian Haldrup, un consultant danez cu o activitate remarcabilă în Romania, iar diferența dintre
ele este de o lucrare în plus la pregătirea patului germinativ.
Dar în cazul în care nu ar fi
plouat și nu au răsărit plantele la niciunul dintre fermieri? După părerea mea,
cel care s-a străduit mai mult, ar trebui să fie recompensat mai mult.