Rezumat (variantă pentru
telefoane)
·
Rețineți
două nume: Pioneer P0937 și Dan Priceputu
·
Pioneer
P0937 un hibrid capabil de „minuni” dacă se aplică o tehnologie durabilă
intensivă. 17,5 t/ha pe 14
ha la Viziru, judeţul Brăila. 16
t/ha media pe 240 ha.
·
Dan
Priceputu, un fermier bine pregătit. A făcut echipă cu un consultant în fertilizare,
Viorel Demian.
·
Patul germinativ din arătură și un combinator. Este
suficient ? Diferențe de 10% între densitățile de la semănat și recoltare.
·
Analize de sol. Nu este nevoie de potasiu și
microelemente, doar de azot și 40 kg P2O5/ha.
·
Mult azot: 110-120 kg N/ha din sol după
premergătoare soia în cultură repetată (2 ani) și 170 kg N/ha îngrăşăminte în 3
fracționări: 40 kg N/ha starter (20:20:0), 65 kg N/ha la 8 frunze și 65 kg N/ha
înainte de înflorit, cu mașină de castrat porumb modificată (azotat de amoniu).
·
Hibrid excepțional: consum specific de 10 kg
N/tona de boabe raportat la îngrăşămintele administrate. În mod obișnuit porumbul
folosește 80% din azotul aplicat în anul în curs.
·
Cei mai importanți factori de producţie la o
recoltă de 16 t/ha în Statele Unite sunt: vremea – 27%, azotul – 26%, hibridul
– 19%, planta premergătoare – 10%, densitatea – 8%, lucrările solului – 6%,
Regulatori de creștere – 4%.
Cine merită laudele
pentru producțiile foarte mari de porumb?
Mărimea recoltei este determinată
de interacțiunea dintre capacitatea de producţie a hibridului și cea a parcelei
pe care acesta se cultivă. Ar trebui să existe deci variații ale tehnologiei
pentru fiecare „binom” hibrid – solă. Acest lucru poate fi făcut prin
utilizarea agriculturii de precizie, din instrumentele căreia amintim semănatul
cu densitate variabilă și fertilizarea cu doză variabilă. Pe solele mai fertile
(caracterizate astfel în urma unor analize sau a unor simple observații făcute
de fermier), se utilizează hibrizi mai performanți, doze de îngrăşăminte,
densități și norme de irigat mai mari etc.
Estimări personale
1. Experiențele
de lungă durată efectuate în rețeaua INCDA Fundulea, cât și experiența
personală a multor fermieri au arătat că producţii de până la 5-6 (7)t/ha, au
fost obținute pe solurile fertile fără
fertilizare, dacă regimul pluviometric este favorabil.
2. De
la 6 la 10 t/ha, producţia depinde foarte mult de calitatea hibrizilor. La
zilele porumbului organizate de Nicolae Sitaru la Orezu, în condiții
tehnologice impecabile (până la 180 kg N/ha și 80 kg P2O5/ha)
și vreme favorabilă (cca. 350 litri/mp în perioada de vegetație), s-au
înregistrat diferențe între hibrizi de 4-5 t/ha. Aceasta înseamnă că există
diferențe semnificative atât între potențialul de producţie al hibrizilor, cât
și între capacitatea lor de adaptare la condițiilor de climă, sol și tehnologie din
anul respectiv.
3. Peste
10 t/ha, meritele sunt împărțite, dar nu în mod egal:
a. Uneori
tehnologia primează. De exemplu, în Insula Mare a Brăilei, orice hibrizi s-ar
cultiva (majoritatea au fost Pioneer în ultimii ani), tehnologia este factorul
determinant. Producţii foarte mari se obțin (în ani diferiți) cu hibrizi
diferiți.
b. În
multe alte situații este ca la Derby: se pariază pe cal, nu și pe jocheu. Hibrizilor
li se atribuie partea …. calului în
mărimea producţiei (60%-70%), pentru că
progresul genetic este evident, pe când tehnologiile sunt doar de
tatonare. Calul, adică „dintele de cal” câștigător în acest an este hibridul Pioneer P0937, cu o producţie în jur de 17,5 t/ha (variază în
funcţie de umiditatea de păstrare, care poate fi 14%, 15% sau 15,5%).
Din
fericire, sunt din ce în ce mai mulți fermierii care au acum suficientă
experiență încât să optimizeze tehnologiile pentru producţii de peste 15 t/ha.
Estimări
profesioniste (din literatura de specialitate)
Dr. Fred Below profesor de
fiziologie din Illinois a estimat procentual influența celor mai importanți 7
factori pentru realizarea unei producţii de 16 t/ha. Aceștia sunt:
·
Vremea – 27%
·
Azotul – 26%
·
Hibridul – 19%
·
Planta premergătoare – 10%
·
Densitatea – 8%
·
Lucrările solului – 6%
·
Regulatori de creștere – 4%.
Explicațiile unui tehnolog
de excepție
Am vrut să aflu părerea lui Dan
Priceputu, fermier din Viziru judeţul Brăila, deținătorul recordului semioficial
pentru producţia de porumb din acest an, în jur de 17,5 t/ha despre influența
factorilor de producţie mai sus enumerați asupra recoltei record din exploataţia sa.
Producţia planificată a fost de
18 t/ha. Aceasta înseamnă că este nevoie
de unul din cei mai productivi hibrizi, care folosește foarte eficient azotul și apa disponibilă și de o tehnologie
dinamică, ce poate fi modificată „din mers”, în funcţie de condițiile de
vegetație.
Dan Priceputu a reușit să obțină
o producţie medie pe 14 ha de cca. 17,5 t/ha, în condițiile în care un foarte
productiv hibrid Pioneer (P0937) a beneficiat de o tehnologie deosebită. Cosmin Ciobotaru și Cătălin Stoianof
(Pioneer), au avut „partea lor de …încurajare” pentru
alegerea unui hibrid care nu a mai fost cultivat în fermă. Intuiție sau
estimare corectă, rezultatele au fost uimitoare. 16 t/ha, producţie medie pe
240 ha, cu un record în jur de 17,5 t/ha pe o parcelăă de 14 ha, ce fusese 2
ani cultivată cu soia.
Vremea/apa
disponibilă. Este factorul care influențează cel mai puternic producţia.
Suma precipitațiilor din toamnă (care influențează mărimea densității la
semănat) și până la recoltat, a fost de aproape 600 l/mp, la care s-au adăugat
1800 mc/ha (180 l/mp), proveniți din 3 udări.
Cantitatea de apă disponibilă în
primăvară a permis utilizarea unei densități
mari la semănat, în jur de 90.000 b.g./ha, iar la recoltare au fost 80.000
plante/ha.
Azotul. Dan
Priceputu are o relație strânsă de colaborare cu un consultant în fertilizare.
Au făcut planul de fertilizare folosind următoarele informaţii:
1. Producţia
planificată a fost de 18 t/ha.
2. Solul
fiind foarte fertil a aplicat doar 40 kg P2O5/ha, fără potasiu
și microelemente.
3. Pe
terenurile fertile nu contează foarte mult când se aplică azotul. Foarte mulți
fermieri americani fertilizează înainte
de semănat, pentru a avea cât mai mult timp disponibil pentru semănat. În
Cordonul Porumbului sunt lungi reprize de ploaie primăvara, care pot întârzia
semănatul dacă acesta nu este încheiat înainte de venirea lor.
4. Aplicarea
devreme a azotului se face în primul rând pe parcelele unde s-au încorporat
paie sau coceni (când premergătoarea a fost grâu sau porumb). Deoarece în cazul de față premergătoarea a
fost soia, nu a fost nevoie de aplicarea devreme a azotului.
5. În
zonele de stepă, cele mai bune rezultate au fost obținute când azotul a fost
aplicat toamna (Bîlteanu 2003). Acum, acest lucru nu se mai poate, deoarece
aplicarea unor cantități mari de azot nu este considerată o bună practică
agricolă și ar fi sancționată de către inspectorii APIA.
6. Cantitatea
de azot disponibilă a fost de cca. 290-300 kg N/ha (110-120 kg N/ha din sol și 180 kg N/ha din îngrăşăminte:
40 kg N/ha din fertilizarea starter și 140 kg N/ha în vegetație). Analiza de
sol a arătat că înainte de semănat exista în sol o cantitate de 110-120 kg
N/ha, în parcela pe care premergătoare a fost o cultură repetată (2 ani) de
soia. Din acest motiv au hotărât să fertilizeze fazial și ultima fracție să fie aplicată înainte de înflorire,
deoarece sistemul de irigare pe care îl are acum, nu-i permite să practice
fertirigarea.
7. Doza
de azot din îngrăşăminte a fost
fracționată în 3 reprize: starter (40 kg N/ha), 8 frunze (70 kg N/ha) și
înainte de înflorit (70 kg N/ha). Azotul în vegetație a fost sub formă de
azotat de amoniu.
8. Ingenios
și bine informat, Dan Priceputu a aplicat ultima fracție de N puțin înainte de
înflorit, adaptând un distribuitor de îngrăşăminte la o mașină de castrat porumbul.
Lucrările solului
au fost „minime” (două), dar cu arătură de toamnă și o trecere cu combinatorul primăvara.
Regulatori de
creștere sau biostimulatori nu
au fost folosiți, datorită vigorii deosebite a hibridului. Analizele de sol au
indicat o aprovizionare suficientă cu microelemente. Dar carențele din unele
microelemente se observă doar prin analizele de țesut vegetal.
Concluzie. La obținerea
unor recolte mari, potențialul de producţie foarte ridicat al hibridului P0937
a fost pus în valoare de o tehnologie intensivă care a inclus două lucrări
pentru pregătirea patului germinativ (arătura și o lucrare cu combinatorul), alegerea
unei premergătoare foarte favorabile (soia), o doză mare de azot (180 kg N/ha),
cu un consum specific de 10 kg N din îngrăşăminte/tona
de boabe, controlul buruienilor prin 3
erbicide și o prașilă.