Azotul din apa de ploaie

Noul titlu pentru articolul "

Altă întrebare"

Informarea excesivă de pe Facebook are dezavantajul că încurajează comoditatea fermierilor și, prin aceasta crește riscul elaborării unor tehnologii mai puțin profitabile, sau chiar penalizabile de către APIA pentru nerespectarea unor norme de bune practici. Indiferent de nivelul de competență, orice doritor de a fi luat în seamă își spune părerea. Faptul în sine nu ar fi de condamnat, dar de  obicei opiniile nu sunt suficient de bine descrise. De aceea, rezultatele dintr-o parcelă pot fi foarte diferite de cele dintr-o altă solă.

Mi-am propus să semnalizez câteva din informaţiile pe care le-am întâlnit pe Facebook, pe care le consider interesante, cu privire la:

·         Cheltuieli inutile. „Agricultura este o meserie complexă pe care mulți o tratează cu neatenție și în care mulți își aruncă banii aiurea!” a afirmat Gabriel Mățoi  un fermier din Izlaz, judeţul Teleorman.

·         Informaţii greșite sau care se referă la acțiuni ce pot aduce penalizări.

·         Informaţii utile, insuficient explicate. „Tehnologia adesea se fură! Ar fi culmea acum să mă apuc să spun cum fac agricultură!” susține un fermier care aparent nu vrea să împărtășească în mod direct din experiența lui. Acest lucru se întâmplă pentru că, așa cum remarca Cristian Moroianu (Ialomiţa), acești fermieri nu sunt foarte riguroși în explicarea tehnologiei (densități, data semănatului, nivelul de fertilizare).

SE APLICĂ FOSFOR PRIMĂVARA LA GRÂU ȘI RAPIŢĂ?

Fosforul aplicat primăvara la culturile de toamnă, cum ar fi rapiţa și grâul, nu are un efect semnificativ pentru colturile respective, dar sunt cazuri când fertilizarea cu fosfor nu este o cheltuială inutilă:

·         Când solul este slab aprovizionat cu fosfor și fermierul dorește mărirea conținutului în acest element, iar îngrăşămintele cu fosfor nu  sunt (prea) scumpe în acel moment.

·         Terres Inovia accepta aplicarea superfosfatului primăvara la rapiţă prin împrăștiere la suprafață, pentru a mări conținutul de fosfor mobil din sol.

·         Pentru ca fosforul să nu fie blocat în sol, când se aplică primăvara la grâu și rapiţă, pH-ul solului trebuie să fie mai mic de 6,8 și mai mare de  6.

·         În experiențe efectuate cu îngrăşăminte binare (azot și fosfor), aplicarea acestora primăvara  a determinat sporuri de producţie atât datorită administrării azotului, cât și faptului că cerințele grâului față de fosfor sunt reduse. În Franţa, cultivarea grâului pe sole slab aprovizionate cu fosfor a redus producţia cu numai 5%.

-          „CU CE FERTILIZARE AI OBȚINUT 4,5 T/HA LA FLOAREA-SOARELUI”?

-          „Cu apa multa de la ploaie!!!”.

La prima vedere, răspunsul  este o „obrăznicie” tehnologică a unui fermier necooperant. Dar ar putea avea el dreptate?

Saaten Union a avut o excelentă idee de a organiza un concurs pentru cea mai profitabilă tehnologie la rapiţă și floarea-soarelui. Câștigătoarea la floarea-soarelui a fost o tehnologie în care s-a fertilizat numai cu 250 kg/ha de îngrăşământ complex 15:15:15. Producţia obținută a fost de 3609 kg/ha.

1.    Floarea-soarelui are un sistem radicular foarte bogat, cu o mare capacitate de absorbţie a nutrienţilor din sol, de aceea are nevoie de mai puţine îngrăşăminte decât cerealele.

2.    Pe multe tipuri de sol se pot obţine producţii mulţumitoare fără fertilizare: 2910-3260 kg/ha la Fundulea, pe cernoziom cambic, 2570 kg/ha la Şimnic pe brun roşcat luvic şi 2750 kg/ha pe brun luvic la Oradea (Hera ş.a. 1989).

3.    Aportul de azot din precipitații poate ajunge până la 57 kg N/ha (Budoi 2000).

Explicații

Datorită condițiilor deosebite din acest an agricol, primăvara, înainte de semănatul florii-soarelui, au existat în zonele cu soluri fertile și precipitații abundente,  cantități mari de azot mineral, de multe ori peste 100 kg N/ha.

Fermierii care au făcut analize de sol au folosit acest lucru și au obținut producţiile pe care și le-au propus, folosind doze mult mai mici de îngrășăminte. Așadar răspunsul „cu multă apă de ploaie” poate fi corect, deoarece precipitațiile căzute au permis mineralizarea materiei organice dintr-un sol fertil, absorbția elementelor nutritive și ar fi putut constitui și o sursă importantă de azot.

Monsanto desființează campionatul…fermierilor

Concurența dintre distribuitorii de inputuri stimulează serios imaginația departamentelor de marketing. Ca urmare, au apărut zeci de fermieri campioni la rapiţă, porumb și floarea-soarelui. Jurnaliștii agrarieni au devenit ziariști sportivi: stau de vorbă mai ales cu campionii, fie de la „județeană”, fie de la nivel național.

După părerea mea, „campionii” de la diferite categorii, să zicem irigat/neirigat, ar trebui să fie stabiliți în urma unor concursuri. În astfel de „competiții”, în Statele Unite se încearcă tehnologii noi, prea costisitoare în acest moment pentru a fi folosite pe întreaga suprafață.

Oricum, „campionatele” de la porumb și rapiță vor fi desființate practic de Monsanto, care a stabilit obiective de producţie în câmp foarte aproape de nivelul potențialului de producţie al hibrizilor cultivați în Romania. De exemplu, Monsanto a inițiat un concurs pentru cultivatorii de hibrizi de porumb DEKALB care are ca scop depășirea pragului psihologic de  20 t/ha. Dacă vor exista câștigători, nu se va mai putea vorbi, evident, despre campioni la alte niveluri de producţie. Mi se pare corect așa: să țintim cât mai sus pentru producţii record realizate pe suprafețe mici, în cadrul unor concursuri de genetică sau tehnologie și să folosim baza de date cu cele mai bune rezultate de producţie într-un sistem neconvențional de consultanță.

Pliniu cel Bătrân scria în Istoria naturală că trebuie să „căutăm în strădania noastră mai puțin faima, cât onoarea de a fi făcut ceva util. Când un cetățean era numit bun agricultor și bun cultivator, se considera că i s-a adus cel mai înalt elogiu”.

Care este diferența între un „campion” și un „bun cultivator de porumb”?

Campionul își înregistrează recordul „online”, așa cum au făcut anul acesta mai multe companii, sau îl stabilesc prin diferite evaluări. Daniel Stanciu (Monsanto), consideră că recoltarea transmisă în direct este metoda cea mai transparentă prin care se autentifică un record de producţie. Fermierii pot vedea în direct rezultatele de producție, nu doar din înregistrări sau din informațiile transmise de companii, date care se pot verifica mult mai greu.

Un „bun cultivator” are în schimb și timp de explicații, care nu i se cer de obicei campionului. Iar aceste explicații sunt cele care ajută pe alți fermieri să înțeleagă cum a reușit să obțină o producţie mare și profitabilă.

Concursul propus de echipa de marketing de la Monsanto, mai are un mare merit. Pentru prima dată o mare firmă își propune să „ unifice centurile”. Este vorba de „Centura porumbului” din Statele Unite (Corn Belt) și zone foarte favorabile din  România (Câmpia de Vest, Lunca Dunării, Bărăganul irigat sau în ani foarte favorabili etc.).

De peste 50 de ani, compararea datelor climatice din Corn Belt și România ne încurajează să așteptăm ziua în care vom obține producții asemănătoare cu cele din Cordon, deoarece avem pe mari suprafețe condiții termice favorabile biologiei porumbului, după cum a remarcat Bîlteanu (2003), folosind datele obținute de Humlum în România în perioada 1923-1938.

Așadar în România sunt îndeplinite două din cele câteva condiții necesare pentru obținerea unor producții foarte mari: soluri fertile și temperaturi favorabile. Insuficiența apei în perioada de vară și temperaturile mai mici decât i-ar trebui porumbului în luna mai, erau considerate principalele constrângeri pentru realizarea unor recolte mari (Bîlteanu 2003).

Dar la nivelul unor platforme tehnice de 5-6 ha, fertirigate cu pivoți sau prin picurare, hibrizi Dekalb cu potențial de producție de 25 t/ha, ar putea ajunge la recordul dorit de 20 t/ha. Va fi totuși destul de greu, pentru că tehnologia nu este pe încă pe măsura potențialului hibrizilor. Probabil că va trebui să mai treacă  câțiva ani (mai ales că vremea diferă mult de la un an la altul), până când vom provoca fermierii la producții de 25 t/ha.

https://www.facebook.com/MonsantoCo/photos/

Erbicidarea în toamnă a grâului – Răspuns pentru Luca Marius

Întrebare: Este o practica corecta erbicidarea in toamna a grâului? Daca da, cand credeti ca ar trebui aplicat? (ca si stadiu de vegetatie al graului).

Răspuuns

Erbicidarea în toamnă a grâului este o practică corectă, când se respectă majoritatea  recomandărilor din eticheta produselor.

Momentul aplicării. Există mai multe situații când erbicidele se pot utiliza toamna.

1. Erbicide care se pot aplica și toamna. Exemplu clorsulfuron 75%. Se aplică preemergent și postemergent la grâu (Rival 75 GD și Glean 75 DF). La orz se aplică doar postemergent.

·        Postemergent se poate aplica din faza de 3 frunze până înainte de  burduf, dar eficacitatea este mare când atât plantele de grâu cât și buruienile sunt mici.

·        Nu se recomanda erbicidarea daca culturile de cereale care se afla in stres hidric sau termic.

Temperatura aerului trebuie să fie mai mare de 5 ^oC dimineața, iar în timpul zilei să crească.

2.  Biathlon (54 g/kg florasulam + 714 g/kg tritosulfuron) se poate aplica în fenofazele de la 3 frunze la frunza stindard, BBCH 13-39. Unii fermieri îl folosesc cu succes și toamna, dar în etichete lipsește mențiunea „recomandat toamna”. Anul viitor, dacă doriți să îl aplicați toamna, trebuie să luați legătura cu specialiștii BASF.

3. Trinity SC ( clorotoluron, diflufenican și pendimetalin ): „Momentul optim pentru aplicarea tratamentului este toamna, până la sfârșitul lunii octombrie, în fenofaza BBCH 10 – 13 a plantelor de cultură (de la răsărire până la 3 frunze desfăcute).”
Andrei Doru (Adama) a completat : „Trinity, pe langă spectrul de buruieni dicotiledonate combate şi unele specii de buruieni monocotiledonate (Apera spica venti, Poa annua, Poa pratensis şi Alopecurus Myosuroides), buruieni care rezistă bine peste iarnă şi au un consum ridicat de elemente nutritive”.

De ce se aplică erbicide toamna?

Din cauza schimbărilor climatice, mai mult sau mai puțin evidente, toamna apar mai multe buruieni care supraviețuiesc în proporție mai mare pe parcursul iernilor mai blânde. Aplicarea unui erbicid toamna ușurează controlul lor în primăvară.

Deregulă fertilizarea cu azot se face înainte de erbicidare. Așadar, azotul hrănește și buruienile, care cresc și devin mai greu de combătut. În plus, azotul care este asimilat de buruieni este pierdut de plantele de grâu.  Buruienile din genul  Lollium pot absorbi până în primăvară până la 40 kg N/ha.

NB Nu toate erbicidele se pot aplica toamna. Mare atenție: aceeași substanță activă formulată diferit poate avea efecte diferite asupra plantelor de grâu dacă este aplicată toamna . În fotografiile alăturate, se văd simptome foarte asemănătoare cu cele provocate de aplicarea greşită a erbicidelor hormonale. Fermierul a aplicat în luna noiembrie un erbicid pe bază de 2,4 D. În eticheta produsului se specifică clar: se aplică primăvara, de la înfrățire până la formarea primului internod. Fenomenele de fitotoxicitate cauzate de erbicidele hormonale, pot apare şi dacă aceste produse sunt aplicate prea devreme.