Chiar dacă pornim de la câteva informații
corecte despre bor, putem ajunge la concluzii tehnologice greșite.
Iată un exemplu. Știind că:
1. rapiţa
a fost clasificată ca având cerințe mari față de bor,
2. carențele
de bor sunt printre cele mai răspândite dintre microelemente (locul întâi sau
locul 2 după zinc),
3. carențele
de bor se identifică mai greu, trebuind luate în considerare mai multe simptome,
4. rolul
fiziologic al borului este foarte important, fiind implicat în sinteza
pereților celulari, diviziunea celulelor (creșterea rădăcinilor, tulpinilor), polenizare,
formarea fructelor și seminţelor,
5. uneori se pot obține sporuri de producţie
importante dacă se fertilizează cu bor, chiar dacă simptomele carenței nu se
observă în momentul aplicării (la carența de bor nu apare întotdeauna cloroza frunzelor),
mulți fermieri fertilizează cu
bor, aplicându-l foliar atât toamna cât și primăvara la începutul alungirii tulpinii
sau înainte de înflorire, fără a fi siguri că este cu adevărat nevoie.
Raționamentul este
următorul: dacă lipsa borului afectează creșterea rădăcinilor, atunci
când îl aplicăm toamna, va stimula creșterea lor și prin aceasta, rezistența la
iernare.
Raționamentul se pare că este..
neprofitabil! Experiențe efectuate în Canada arată că aplicarea borului când
nu există o carență în acest element nu este profitabilă, chiar dacă se pot
înregistra sporuri mici de producţie.
Când se aplică borul?
Ø Când
solurile sunt slab aprovizionate în acest element (sub 0,3 - 0,5 ppm B
hidrosolubil).
1. Pe
solurile ușoare, cu conținut redus de materie organică (motiv pentru care borul
nu este reținut, fiind ușor levigat), în
toamnele umede și reci, se pot încorpora 100-200 g B/ha, urmând ca în vegetație să se aplice 300-400 g/ha în vegetație,
înainte de alungirea tulpinii, sau 400-500 g/ha (recomandare Terres Inovia, Franţa).
2. Borlan
și colab. recomandă ca fertilizarea să se facă curativ, prin stropiri foliare repetate cu îngrăşăminte care conţin
B sau preventiv, o dată la 5 ani,
când se aplică la sol doze de până la 3 kg B/ha.
Ø Când
conținutul în bor al frunzelor de rapiţă înainte de îmbobocire este mai mic de
20 ppm, se aplică foliar (300)400-500 g B/ha (Terres Inovia).
Ø
Yara (numărul 1 mondial la îngrăşăminte
chimice), sucursala Regatul Unit, propune fertilizarea foliară cu bor astfel:
Preventiv – o singură
aplicare, primăvara la începutul alungirii tulpinii, 450 g B/ha.
Curativ (carență medie) – o fertilizare toamna, la 4-6 frunze și una
la începutul alungirii tulpinii, 450-900 g B/ha.
Ø
În condiţiile pedoclimatice din provincia Canada
de Vest, recomandarea este să nu se depășească doza de 300 g B/ha, aplicat
foliar, pentru a se evita apariția efectelor toxice ale borului. În schimb în
provincia Quebec, în urmă cu 20 de ani s-au folosit doze de până la 5 kg B/ha, fără
a se induce toxicitate.
Forma de condiționare a îngrăşămintelor cu bor. Bineînțeles, opiniile
diferă.
·
Unele produse sunt „coctail-uri” de microelemente
care furnizează plantelor o mare parte din microelementele necesare.
·
Aplicarea îngrășămintelor simple cu bor, cum ar
fi borax sau acid boric, poate fi la fel de eficientă.
·
Consultanții de la Terres Inovia consideră că nu
are rost să se aplice îngrășăminte care conțin bor și molibden, deoarece
carența de bor apare de obicei pe solurile bazice, iar cea de molibden, pe cele
acide. În aceste condiții, nu ar fi convenabil să se plătească pentru un microelement
inutil.
Care este schepsisul?
·
Rapiţa se cultivă într-o mare varietate de condiţii
pedoclimatice. Din acest motiv diferă mult și tehnologiile folosite, inclusiv fertilizarea
cu bor.
·
Carența de bor apare mai ales pe terenurile
ușoare, pe cele cu conținut redus de materie organică, deoarece borul este ușor
levigabil și pe cele cu pH peste 7 (7,5) și mai mic de 5,5.
·
Se fertilizează cu bor când conținutul în sol
este mai mic de (0,3)0,5 ppm, iar cel din frunze este sub 20 ppm.
·
Producţia mare obținută la planta premergătoare
(grâul), poate crea probleme de aprovizionare cu bor la rapiţă.
·
În Franţa și Canada carențele de bor apar foarte
rar, dar în Belgia mult mai des. Un motiv în plus pentru a face analizele de
sol pentru microelemente în Romania, pentru a cunoaște situația reală.
·
Pentru a nu cumpăra îngrăşăminte cu microelemente
și atunci când nu este cazul, ar trebui făcute analize chimice de sol, o dată
la 4-5 ani.
·
Costul analizelor este acceptabil, 1 euro/ha pentru
6 microelemente în oferta firmei Cartagris, care se adaugă la cei 22-35 lei pentru
analiza macroelementelor și ale altor caracteristici ale solului.