Azotul din apa de ploaie

Noul titlu pentru articolul "

Altă întrebare"

Informarea excesivă de pe Facebook are dezavantajul că încurajează comoditatea fermierilor și, prin aceasta crește riscul elaborării unor tehnologii mai puțin profitabile, sau chiar penalizabile de către APIA pentru nerespectarea unor norme de bune practici. Indiferent de nivelul de competență, orice doritor de a fi luat în seamă își spune părerea. Faptul în sine nu ar fi de condamnat, dar de  obicei opiniile nu sunt suficient de bine descrise. De aceea, rezultatele dintr-o parcelă pot fi foarte diferite de cele dintr-o altă solă.

Mi-am propus să semnalizez câteva din informaţiile pe care le-am întâlnit pe Facebook, pe care le consider interesante, cu privire la:

·         Cheltuieli inutile. „Agricultura este o meserie complexă pe care mulți o tratează cu neatenție și în care mulți își aruncă banii aiurea!” a afirmat Gabriel Mățoi  un fermier din Izlaz, judeţul Teleorman.

·         Informaţii greșite sau care se referă la acțiuni ce pot aduce penalizări.

·         Informaţii utile, insuficient explicate. „Tehnologia adesea se fură! Ar fi culmea acum să mă apuc să spun cum fac agricultură!” susține un fermier care aparent nu vrea să împărtășească în mod direct din experiența lui. Acest lucru se întâmplă pentru că, așa cum remarca Cristian Moroianu (Ialomiţa), acești fermieri nu sunt foarte riguroși în explicarea tehnologiei (densități, data semănatului, nivelul de fertilizare).

SE APLICĂ FOSFOR PRIMĂVARA LA GRÂU ȘI RAPIŢĂ?

Fosforul aplicat primăvara la culturile de toamnă, cum ar fi rapiţa și grâul, nu are un efect semnificativ pentru colturile respective, dar sunt cazuri când fertilizarea cu fosfor nu este o cheltuială inutilă:

·         Când solul este slab aprovizionat cu fosfor și fermierul dorește mărirea conținutului în acest element, iar îngrăşămintele cu fosfor nu  sunt (prea) scumpe în acel moment.

·         Terres Inovia accepta aplicarea superfosfatului primăvara la rapiţă prin împrăștiere la suprafață, pentru a mări conținutul de fosfor mobil din sol.

·         Pentru ca fosforul să nu fie blocat în sol, când se aplică primăvara la grâu și rapiţă, pH-ul solului trebuie să fie mai mic de 6,8 și mai mare de  6.

·         În experiențe efectuate cu îngrăşăminte binare (azot și fosfor), aplicarea acestora primăvara  a determinat sporuri de producţie atât datorită administrării azotului, cât și faptului că cerințele grâului față de fosfor sunt reduse. În Franţa, cultivarea grâului pe sole slab aprovizionate cu fosfor a redus producţia cu numai 5%.

-          „CU CE FERTILIZARE AI OBȚINUT 4,5 T/HA LA FLOAREA-SOARELUI”?

-          „Cu apa multa de la ploaie!!!”.

La prima vedere, răspunsul  este o „obrăznicie” tehnologică a unui fermier necooperant. Dar ar putea avea el dreptate?

Saaten Union a avut o excelentă idee de a organiza un concurs pentru cea mai profitabilă tehnologie la rapiţă și floarea-soarelui. Câștigătoarea la floarea-soarelui a fost o tehnologie în care s-a fertilizat numai cu 250 kg/ha de îngrăşământ complex 15:15:15. Producţia obținută a fost de 3609 kg/ha.

1.    Floarea-soarelui are un sistem radicular foarte bogat, cu o mare capacitate de absorbţie a nutrienţilor din sol, de aceea are nevoie de mai puţine îngrăşăminte decât cerealele.

2.    Pe multe tipuri de sol se pot obţine producţii mulţumitoare fără fertilizare: 2910-3260 kg/ha la Fundulea, pe cernoziom cambic, 2570 kg/ha la Şimnic pe brun roşcat luvic şi 2750 kg/ha pe brun luvic la Oradea (Hera ş.a. 1989).

3.    Aportul de azot din precipitații poate ajunge până la 57 kg N/ha (Budoi 2000).

Explicații

Datorită condițiilor deosebite din acest an agricol, primăvara, înainte de semănatul florii-soarelui, au existat în zonele cu soluri fertile și precipitații abundente,  cantități mari de azot mineral, de multe ori peste 100 kg N/ha.

Fermierii care au făcut analize de sol au folosit acest lucru și au obținut producţiile pe care și le-au propus, folosind doze mult mai mici de îngrășăminte. Așadar răspunsul „cu multă apă de ploaie” poate fi corect, deoarece precipitațiile căzute au permis mineralizarea materiei organice dintr-un sol fertil, absorbția elementelor nutritive și ar fi putut constitui și o sursă importantă de azot.