P0937 și o tehnologie „pricepută”- record imposibil de ratat

Rezumat (variantă pentru telefoane)

·        Rețineți două nume: Pioneer P0937 și Dan Priceputu

·        Pioneer P0937 un hibrid capabil de „minuni” dacă se aplică o tehnologie durabilă intensivă. 17,5 t/ha pe 14 ha la Viziru, judeţul Brăila. 16 t/ha media pe 240 ha.

·        Dan Priceputu, un fermier bine pregătit. A făcut echipă cu un consultant în fertilizare, Viorel Demian.

·        Patul germinativ din arătură și un combinator. Este suficient ? Diferențe de 10% între densitățile de la semănat și recoltare.

·        Analize de sol. Nu este nevoie de potasiu și microelemente, doar de azot și 40 kg P₂O₅/ha.

·        Mult azot: 110-120 kg N/ha din sol după premergătoare soia în cultură repetată (2 ani) și 170 kg N/ha îngrăşăminte în 3 fracționări: 40 kg N/ha starter (20:20:0), 65 kg N/ha la 8 frunze și 65 kg N/ha înainte de înflorit, cu mașină de castrat porumb modificată (azotat de amoniu).

·        Hibrid excepțional: consum specific de 10 kg N/tona de boabe raportat la îngrăşămintele administrate. În mod obișnuit porumbul folosește 80% din azotul aplicat în anul în curs.

·        Cei mai importanți factori de producţie la o recoltă de 16 t/ha în Statele Unite sunt: vremea – 27%, azotul – 26%, hibridul – 19%, planta premergătoare – 10%, densitatea – 8%, lucrările solului – 6%, Regulatori de creștere – 4%.

Cine merită laudele pentru producțiile foarte mari de porumb?

Mărimea recoltei este determinată de interacțiunea dintre capacitatea de producţie a hibridului și cea a parcelei pe care acesta se cultivă. Ar trebui să existe deci variații ale tehnologiei pentru fiecare „binom” hibrid – solă. Acest lucru poate fi făcut prin utilizarea agriculturii de precizie, din instrumentele căreia amintim semănatul cu densitate variabilă și fertilizarea cu doză variabilă. Pe solele mai fertile (caracterizate astfel în urma unor analize sau a unor simple observații făcute de fermier), se utilizează hibrizi mai performanți, doze de îngrăşăminte, densități și norme de irigat mai mari etc.

Estimări personale

1.      Experiențele de lungă durată efectuate în rețeaua INCDA Fundulea, cât și experiența personală a multor fermieri au arătat că producţii de până la 5-6 (7)t/ha, au fost obținute  pe solurile fertile fără fertilizare, dacă regimul pluviometric este favorabil.

2.      De la 6 la 10 t/ha, producţia depinde foarte mult de calitatea hibrizilor. La zilele porumbului organizate de Nicolae Sitaru la Orezu, în condiții tehnologice impecabile (până la 180 kg N/ha și 80 kg P₂O₅/ha) și vreme favorabilă (cca. 350 litri/mp în perioada de vegetație), s-au înregistrat diferențe între hibrizi de 4-5 t/ha. Aceasta înseamnă că există diferențe semnificative atât între potențialul de producţie al hibrizilor, cât și între capacitatea lor de adaptare la  condițiilor de climă, sol și tehnologie din anul respectiv.

3.      Peste 10 t/ha, meritele sunt împărțite, dar nu în mod egal:

a.      Uneori tehnologia primează. De exemplu, în Insula Mare a Brăilei, orice hibrizi s-ar cultiva (majoritatea au fost Pioneer în ultimii ani), tehnologia este factorul determinant. Producţii foarte mari se obțin (în ani diferiți) cu hibrizi diferiți.

b.      În multe alte situații este ca la Derby: se pariază pe cal, nu și pe jocheu. Hibrizilor li se atribuie partea …. calului  în mărimea producţiei (60%-70%), pentru că  progresul genetic este evident, pe când tehnologiile sunt doar de tatonare. Calul, adică „dintele de cal” câștigător în acest an  este hibridul Pioneer P0937, cu o producţie în jur de 17,5 t/ha (variază în funcţie de umiditatea de păstrare, care poate fi 14%, 15% sau 15,5%).

Din fericire, sunt din ce în ce mai mulți fermierii care au acum suficientă experiență încât să optimizeze tehnologiile pentru producţii de peste 15 t/ha.

Estimări profesioniste (din literatura de specialitate)

Dr. Fred Below profesor de fiziologie din Illinois a estimat procentual influența celor mai importanți 7 factori pentru realizarea unei producţii de 16 t/ha. Aceștia sunt:

·        Vremea – 27%

·        Azotul – 26%

·        Hibridul – 19%

·        Planta premergătoare – 10%

·        Densitatea – 8%

·        Lucrările solului – 6%

·        Regulatori de creștere – 4%.

Explicațiile unui tehnolog de excepție

Am vrut să aflu părerea lui Dan Priceputu, fermier din Viziru judeţul Brăila, deținătorul recordului semioficial pentru producţia de porumb din acest an, în jur de 17,5 t/ha despre influența factorilor de producţie mai sus enumerați asupra recoltei record din exploataţia sa.

Producţia planificată a fost de 18 t/ha. Aceasta înseamnă că  este nevoie de unul din cei mai productivi hibrizi, care folosește foarte eficient  azotul și apa disponibilă și de o tehnologie dinamică, ce poate fi modificată „din mers”, în funcţie de condițiile de vegetație.

Dan Priceputu a reușit să obțină o producţie medie pe 14 ha de cca. 17,5 t/ha, în condițiile în care un foarte productiv hibrid Pioneer (P0937) a beneficiat de o tehnologie deosebită. Cosmin Ciobotaru și Cătălin Stoianof (Pioneer), au avut  „partea lor de …încurajare” pentru alegerea unui hibrid care nu a mai fost cultivat în fermă. Intuiție sau estimare corectă, rezultatele au fost uimitoare. 16 t/ha, producţie medie pe 240 ha, cu un record în jur de 17,5 t/ha pe o parcelăă de 14 ha, ce fusese 2 ani cultivată cu soia.

Vremea/apa disponibilă. Este factorul care influențează cel mai puternic producţia. Suma precipitațiilor din toamnă (care influențează mărimea densității la semănat) și până la recoltat, a fost de aproape 600 l/mp, la care s-au adăugat 1800 mc/ha (180 l/mp), proveniți din 3 udări.

Cantitatea de apă disponibilă în primăvară a permis utilizarea unei densități mari la semănat, în jur de 90.000 b.g./ha, iar la recoltare au fost 80.000 plante/ha.

Azotul. Dan Priceputu are o relație strânsă de colaborare cu un consultant în fertilizare. Au făcut planul de fertilizare folosind următoarele informaţii:

1.      Producţia planificată a fost de 18 t/ha.

2.      Solul fiind foarte fertil a aplicat doar 40 kg P₂O₅/ha, fără potasiu și microelemente.

3.      Pe terenurile fertile nu contează foarte mult când se aplică azotul. Foarte mulți fermieri americani fertilizează înainte  de semănat, pentru a avea cât mai mult timp disponibil pentru semănat. În Cordonul Porumbului sunt lungi reprize de ploaie primăvara, care pot întârzia semănatul dacă acesta nu este încheiat înainte de venirea lor.

4.      Aplicarea devreme a azotului se face în primul rând pe parcelele unde s-au încorporat paie sau coceni (când premergătoarea a fost grâu sau porumb). Deoarece în cazul de față premergătoarea a fost soia, nu a fost nevoie de aplicarea devreme a azotului.

5.      În zonele de stepă, cele mai bune rezultate au fost obținute când azotul a fost aplicat toamna (Bîlteanu 2003). Acum, acest lucru nu se mai poate, deoarece aplicarea unor cantități mari de azot nu este considerată o bună practică agricolă și ar fi sancționată de către inspectorii APIA.

6.      Cantitatea  de azot disponibilă a fost de cca. 290-300 kg N/ha (110-120  kg N/ha din sol și 180 kg N/ha din îngrăşăminte: 40 kg N/ha din fertilizarea starter și 140 kg N/ha în vegetație). Analiza de sol a arătat că înainte de semănat exista în sol o cantitate de 110-120 kg N/ha, în parcela pe care premergătoare a fost o cultură repetată (2 ani) de soia. Din acest motiv au hotărât să fertilizeze fazial și ultima  fracție să fie aplicată înainte de înflorire, deoarece sistemul de irigare pe care îl are acum, nu-i permite să practice fertirigarea.

7.      Doza de azot  din îngrăşăminte a fost fracționată în 3 reprize: starter (40 kg N/ha), 8 frunze (70 kg N/ha) și înainte de înflorit (70 kg N/ha). Azotul în vegetație a fost sub formă de azotat de amoniu.

8.      Ingenios și bine informat, Dan Priceputu a aplicat ultima fracție de N puțin înainte de înflorit, adaptând un distribuitor de îngrăşăminte la o mașină de castrat porumbul.

Lucrările solului au fost „minime” (două), dar cu arătură de toamnă și o trecere cu combinatorul primăvara.

Regulatori de creștere sau biostimulatori nu au fost folosiți, datorită vigorii deosebite a hibridului. Analizele de sol au indicat o aprovizionare suficientă cu microelemente. Dar carențele din unele microelemente se observă doar prin analizele de țesut vegetal.

Concluzie. La obținerea unor recolte mari, potențialul de producţie foarte ridicat al hibridului P0937 a fost pus în valoare de o tehnologie intensivă care a inclus două lucrări pentru pregătirea patului germinativ (arătura și o lucrare cu combinatorul), alegerea unei premergătoare foarte favorabile (soia), o doză mare de azot (180 kg N/ha), cu un  consum specific de 10 kg N din îngrăşăminte/tona de boabe, controlul  buruienilor prin 3 erbicide și o prașilă.