De ce stresează inutil MADR fermierii?

Regulamentele europene, întotdeauna cele în limba engleză și de multe ori și cele în română când sunt traduse în spiritul și litera acestor regulamente, sunt destul de permisive. Când însă regulile le stabilește MADR-ul, acestea sunt uneori adevărate cuie în talpă pe care ni le batem singuri.
Regulamentul (UE) NR. 1306/2013 prevede la articolul 94 că „statele membre definesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru beneficiari în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, ținând seama de caracteristicile specifice ale suprafețelor în cauză, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de sistemele agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structurile exploatațiilor”.
Să presupunem că un fermier dorește să beneficieze de avantajele Pachetului 4. Primul pas făcut este documentarea. Pe site-ul APIA găsește „Ghid informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020”.
Măsura 10 agro-mediu și climă / Pachetul 4 – culturi verzi. Pachetul vizează conservarea apei și a solului, prin asigurarea acoperirii pe timpul iernii cu specii de plante fixatoare de azot și are aplicabilitate la nivel național (pagina 13).
Dar la pagina 27 aflăm că:

• semănarea culturilor verzi trebuie realizată până la 30 septembrie, utilizându-se mazărea,măzărichea, rapița, muștarul, lupinul sau sulfina,

• utilizarea fertilizanților chimici este interzisă, doar fertilizanții organici putând fi utilizațiînaintea înființării culturilor verzi,

• biomasa formată trebuie să fie încorporată în sol cel târziu până la 31 martie.

Aceste reguli nu trebuie să pună în dificultate fermierii, ci ar trebui să favorizeze pe cât mai mulți dintre ei. Dar nu-i de loc așa.
Prima întrebare: de ce sunt considerate atât leguminoasele (mazărea, măzărichea, lupinul, sulfina), cât și cruciferele (rapița, muștarul), plante fixatoare de azot?
Dacă facem un mic efort lexical, putem găsi o explicație formală:

1. Leguminoasele menționate fixează azotul atmosferic în nodozitățile formate pe rădăcini prin simbioza cu bacteriile genului Rhizobium, deci pot fi numite plante fixatoare de azot.
2. Rapiţa și muștarul pot „fixa” azotul mineral din sol în biomasa lor. Plantele de rapiţă pot absorbi cantități mari de nitrați până la venirea iernii. Pentru fiecare kilogram de biomasă epigee formată (plantele tăiate de la suprafața solului) pe metru pătrat, plantele de rapiţă absorb în jur de 70 kg N/ha.

Deci, leguminoasele fixează azotul aducându-l în sol, iar cruciferele îl fixează în biomasă luându-l din sol. Așadar, MADR are dreptate: toate plantele fixează azotul, unele din aer, altele din sol. De aceea s-ar putea mări numărul de specii ce pot fi foosite.
A doua întrebare. Dacă nu se fac alte precizări, oare ce ar prefera fermierii să semene: 3-4 kg/ha de rapiţă, 20 kg/ha de sulfină sau 150 kg/ha de lupin? Rezultatele ar fi la fel?
A treia întrebare. De ce se dorește acoperirea solului pe timpul iernii cu specii de plante fixatoare de azot, dacă:

• Pe timpul iernii nu se fixează azotul.
• Leguminoasele nu fixează azotul dacă în sol există cantități mari de azot mineral.
• Dacă se permite fertilizarea cu îngrăşăminte organice, atunci de ce:
  • se seamănă leguminoase la care fixarea azotului ar putea fi stânjenită dacă îngrăşămintele organice conțin mult azot?
  • se seamănă crucifere care să rețină azotul pe care l-am aplicat prin îngrăşămintele organice?

Alegerea speciilor care se seamănă în pachetul 4 trebuie făcută în funcţie de cantitatea de nitrați din sol în momentul semănatului.
A patra întrebare. Dacă Regulamentul (UE) NR. 1306/2013 ne permite să stabilim standarde minime în funcţie de umiditatea solului, sistemele și practicile agricole, de ce obligăm toți fermierii să încorporeze în sol  biomasa formată? Dacă fermierul practică minimum tillage (strip-till de exemplu), sau chiar mai mult, no tillage, de ce este obligat să încorporeze plantele?
Concluzie. Nu-i păcat? Putem ajuta mulți fermieri să beneficieze de Pachetul 4, iar MADR impune niște condiții foarte restrictive? De ce nu pot rămâne plantele la suprafața solului sub formă de mulci? Dacă dorim să îmbogățim solurile sărace în azot, putem cultiva îngrăşăminte verzi din leguminoase în timpul verii, le încorporăm și semănăm culturi de toamnă.
Articol apărut în revista Profitul agricol nr.15 din 18 aprilie 2018