Cu bor, sau fără bor toamna?

Chiar dacă pornim de la câteva informații corecte despre bor, putem ajunge la concluzii tehnologice greșite.

Iată un exemplu. Știind că:

1.       rapiţa a fost clasificată ca având cerințe mari față de bor,

2.       carențele de bor sunt printre cele mai răspândite dintre microelemente (locul întâi sau locul 2 după zinc),

3.       carențele de bor se identifică mai greu, trebuind luate în considerare mai multe simptome,

4.       rolul fiziologic al borului este foarte important, fiind implicat în sinteza pereților celulari, diviziunea celulelor (creșterea rădăcinilor, tulpinilor), polenizare, formarea fructelor și seminţelor,

5.       uneori se pot obține sporuri de producţie importante dacă se fertilizează cu bor, chiar dacă simptomele carenței nu se observă în momentul aplicării (la carența de bor nu apare întotdeauna cloroza frunzelor), (www.cropnutrition.com/AgriSightIssue12.pdf ).

mulți fermieri fertilizează cu bor, aplicându-l foliar atât toamna cât și primăvara la începutul alungirii tulpinii sau înainte de înflorire, fără a fi siguri că este cu adevărat nevoie.

Raționamentul este următorul: dacă lipsa borului afectează creșterea rădăcinilor,  atunci când îl aplicăm toamna, va stimula creșterea lor și prin aceasta, rezistența la iernare.

Raționamentul se pare că este.. neprofitabil! Experiențe efectuate în Canada arată că aplicarea borului când nu există o carență în acest element nu este profitabilă, chiar dacă se pot înregistra sporuri mici de producţie.

Când se aplică borul?

Ø  Când solurile sunt slab aprovizionate în acest element (sub 0,3 - 0,5 ppm B hidrosolubil).

1.       Pe solurile ușoare, cu conținut redus de materie organică (motiv pentru care borul nu  este reținut, fiind ușor levigat), în toamnele umede și reci, se pot încorpora  100-200 g B/ha, urmând ca în vegetație  să se aplice 300-400 g/ha în vegetație, înainte de alungirea tulpinii, sau 400-500 g/ha (recomandare Terres Inovia, Franţa).

2.       Borlan și colab. recomandă ca fertilizarea să se facă curativ, prin stropiri foliare repetate cu îngrăşăminte care conţin B sau preventiv, o dată la 5 ani, când se aplică la sol doze de până la 3 kg B/ha.

Ø  Când conținutul în bor al frunzelor de rapiţă înainte de îmbobocire este mai mic de 20 ppm, se aplică foliar (300)400-500 g B/ha (Terres Inovia). 

Ø  Yara (numărul 1 mondial la îngrăşăminte chimice), sucursala Regatul Unit, propune fertilizarea foliară cu bor astfel:

Preventiv – o singură aplicare, primăvara la începutul alungirii tulpinii, 450 g B/ha.

Curativ (carență medie) – o fertilizare toamna, la 4-6 frunze și una la începutul alungirii tulpinii, 450-900 g B/ha.

Ø  În condiţiile pedoclimatice din provincia Canada de Vest, recomandarea este să nu se depășească doza de 300 g B/ha, aplicat foliar, pentru a se evita apariția efectelor toxice ale borului. În schimb în provincia Quebec, în urmă cu 20 de ani s-au folosit doze de până la 5 kg B/ha, fără a se induce toxicitate.

Forma de condiționare a îngrăşămintelor cu bor. Bineînțeles, opiniile diferă.

·         Unele produse sunt „coctail-uri” de microelemente care furnizează plantelor o mare parte din microelementele necesare.

·         Aplicarea îngrășămintelor simple cu bor, cum ar fi borax sau acid boric, poate fi la fel de eficientă.

·         Consultanții de la Terres Inovia consideră că nu are rost să se aplice îngrășăminte care conțin bor și molibden, deoarece carența de bor apare de obicei pe solurile bazice, iar cea de molibden, pe cele acide. În aceste condiții, nu ar fi convenabil să se plătească pentru un microelement inutil.

Care este schepsisul?

·         Rapiţa se cultivă într-o mare varietate de condiţii pedoclimatice. Din acest motiv diferă mult și tehnologiile folosite, inclusiv fertilizarea cu bor.

·         Carența de bor apare mai ales pe terenurile ușoare, pe cele cu conținut redus de materie organică, deoarece borul este ușor levigabil și pe cele cu pH peste 7 (7,5) și mai mic de 5,5.

·         Se fertilizează cu bor când conținutul în sol este mai mic de (0,3)0,5 ppm, iar cel din frunze este sub 20 ppm.

·         Producţia mare obținută la planta premergătoare (grâul), poate crea probleme de aprovizionare cu bor la rapiţă.

·         În Franţa și Canada carențele de bor apar foarte rar, dar în Belgia mult mai des. Un motiv în plus pentru a face analizele de sol pentru microelemente în Romania, pentru a cunoaște situația reală.

·         Pentru a nu cumpăra îngrăşăminte cu microelemente și atunci când nu este cazul, ar trebui făcute analize chimice de sol, o dată la 4-5 ani.

·         Costul analizelor este acceptabil, 1 euro/ha pentru 6 microelemente în oferta firmei Cartagris, care se adaugă la cei 22-35 lei pentru analiza macroelementelor și ale altor caracteristici  ale solului.